Istoricul localităţii

Comuna Brusturi în actuala ei alcătuire cuprinde 4 sate: Brusturi,Poiana,Tirzia şi Groşi.

Despre începuturile şi trecutul acestor asezări vorbesc documente de arhivă din fondul diferitelor arhive din ţară. Satele din comună sunt aşezate pe panta dealurilor din culmea muntelui Pleşu şi pe prima platformă a râului Râşca. Despre unele din aceste sate există documente care atestă existenţa şi vechimea lor,despre altele informaţiile vin numai din legende transmise prin viu grai de-a lungul anilor.
Sursa cea mai sigură şi complexă din care extragem date şi informaţii privind trecutul îndepartat al acestor meleaguri este „Dicţionarul geografic al judetului Suceava a lui Serafim Ionescu" care oferă informaţii documentare despre mai multe sate din comună.

 

Despre satul Brusturi legenda spune că ar fi fost întemeiat de către razeşii Motoceşti pe la 1359 când a coborât Dragoş din Maramures şi s-a aşezat pe dealul Borşa.Primul document care aminteşte de satul Brusturi este cel din anul 1518 decembrie 26 în care se spune"STEFANIA" voievod al Moldovei întăreşte Mănăstirea Neamţ cu o mănăstire a Turbatului ce se numeşte acum Brusturi.Un alt document din anul 1592 ianuarie 10 aflat în arhivele statului din Iaşi spune că , Aron Vodă Voievod al Moldovei dăruieşte şi întăreşte Mănăstirea Neamţ cu satul Drăgănesti şi cătunul Brusturi şi în sfârşit documentul din anul 1612 martie 14 spune ca Ştefan Vodă Voievod al Moldovei întăreşte Mănăstirea Neamţ cu moşia Drăgănesti în urma pricinii ce a avut-o Mănăstirea Raşca.Desigur că satul ar fi existat cu mult înainte decat datele din primele documente citate.

 

Folosim ca documentaţie dicţionarul geographic al judeţului Suceava în care găsim consemnat satul Brusturi sat răzăsesc în comuna Drăgănesti,aşezat pe pârâul Brusturi şi pe coastele dealurilor Frasin,Brusturi,Motoc Crucea,Ţiganul până unde pârâul Lozei se varsă în Brustura.
Avea 181 case cu 209 capi de gospodărie şi 759 suflete.Vatra satului cuprindea 20 falci şi 75 prăjini.Este cel mai vechi sat din comună.

 

Până în 1878 forma comuna o parte cu Saveşti şi Şoimăreşti,satul avea o scoală mixtă din 1865 cu un învăţător plătit şi cu 30 scolari din cei 138 copii între 7-12 ani de vârsta scolară.La 1864 au fost împroprietăriţi 141 locuitori cu 206 falci.Ca familii băstinaşe sunt: Motoc,Frunzeti,Spătarul,Ion Botez avea moşie la Brusturi,apoi Enache Adam si Gavril Hagii.
Mai sunt pomeniţi răzeşi Ion Motoc Poleovnicul,Vasile Pîntea,Grigore Gafencu,Costache Rafaila,Iordache Bors s.a.

 

La pagina 250 din acelaşi Dicţionar se află înscris satul Poiana Prisacii aflat pe mosia comunei Drăgănesti la 3 km Vest de Drăgăneşti pe valea pârâului Culesa cu 99 case,105 familii şi 430 suflete.
Despre satele Groşi şi Tirzia se arata că ele făceau parte de la 1700 până la 1904 din comuna Boroaia după care s-au aliniat la comuna Brusturi.
De altfel şi alte documente istorice arată că până la 1878,Brusturi împreună cu Saveşti şi Soimăreşti au făcut comuna aparte ,iar după aceasta dată împreun cu satele Groşi si Tirzia au format comune aparte cu resedinţa la Drăgăneşti.